Crina Coco Popescu

Echipa care a reusi escaladarea a fost formata din Crina Popescu, Ovidiu Popescu si Daniela Tudor. Cei trei au mai incercat escaladarea, dar din cauza conditiilor meteo s-au intors din drum. Astfel, la a doua incercare, echipa a ales sa traverseze Ghetarul Polonez si sa faca jonctiunea cu Ruta Clasica la aproximativ 6.300 de metri. Pe 10 ianuarie, echipa a atins varful Aconcagua la ora 15:30 (ora locala). Inainte de aceasta ascensiune, Crina Popescu a cucerit si cel mai inalt vulcan din lume, Ojos del Salado (6.893 metri), stabilind si aici acelasi record.

Varful Aconcagua are 6.962 de metri, este cel mai inalt din afara Asiei si in acelasi timp cel mai inalt din ambele Americi, fiind situat in America de Sud la granita dintre Argentina si Chile.

Crina Popescu a inceput sa escaladeze la varsta de 10 ani si a mai cucerit varfurile: Dente del Gigante(4.014 metri) si Mont Blanc (4. 810 metri) in Alpi, Kalapatar (5.545 metri) in Nepal, Kazbek (5.047 metri) in Caucaz, Damavand (5.761) in Iran.

In 2009, Crina Popescu si-a propus o expeditie in Nepal unde sa cucereasca un varf de 8.000 de metri.
Membrii expeditiei se vor intoarce in Romania pe 18 ianuarie, la ora 15:15.

Legenda lui Dracula

BIOGRAFIE

Se presupune că Vlad Țepeș, fiul lui Vlad Dracul s-a născut în 1431, mai probabil la curtea domnească din Târgoviște ca majoritatea voievozilor munteni, sau poate la Sighișoara în timp ce tatăl său se afla în Ardeal între anii 1431-1436... ^[1] numele lui oficial fiind "Valdislaus I Basarab-Luxemburg", botezat în sfânta cristelniță de la biserica "Sfânta Maria".

El obișnuia însă să se semneze cu numele tatălui său, "Dracula", fapt dovedit de o primă însemnare documentară de la București, datată 20 septembrie 1459, și de portretul datorat lui Odhsenbach Stambuch (Stuttgart).
Termenul de Dracula este derivat din românescul - Drăculea - fiul lui Dracul, tatăl său având acest titlu datorită decorației, primită de la regele Ungariei, care înfățișa un dragon.

LEGENDA

Scriitorul britanic Bram Stoker putea ușor consulta la Royal Library din Londra câteva din acele gravuri săsești din secolul XV, ce se găseau și în colecțiile de la British Museum, în care Vlad Țepeș este descris ca un monstru, un vampir ce bea sânge de om și un mare amator de cruzimi. A avut probabil acces și la cartea History of Moldavia and Wallachia a lui Johann Christian Engel, care îl descrie pe Vlad Țepeș ca un tiran sângeros, ceea ce i-a dat probabil ideea să ia prințul Valahiei ca model pentru personajul său fictiv, "Dracula". Unii istorici au propus ideea că Stoker ar fi avut o relație de amiciție cu un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Arminius Vambery (Hermann Vamberger), și este posibil ca acesta să îi fi dat informații despre Vlad Țepeș. Mai mult, faptul că Dr. Abraham Van Helsing îl menționează peprietenul său Arminius în romanul din 1897 ca sursă a cunoștințelor sale despre Vlad al III-lea numit Dracula, pare să sprijine această ipoteză. Trebuie reținut și faptul că aceasta pare să fie singura cauză, neexistând o legătură reală între Vlad Drăculea din istorie (1431-1476) și mitul literar modern al vampirului care este cartea lui Bram Stoker. Acesta s-a folosit de surse folclorice, mențiuni istorice și experiențe personale pentru a realiza un personaj complex. Pe de altă parte, merită menționat faptul că detractorii politici principali ai lui Vlad - în general sașii - se foloseau de sensul de diavol al cuvântului drac pentru a umbri reputația voievodului. Astfel ar putea asocierea dintre cele două sensuri ale cuvântului, dragon și diavol, să explice o legătură mai puternică între Vlad Țepeș și vampirism?

Tot Bram Stoker a avut ideea să asocieze acestei legende europene un animal sud-american: liliacul hematofag zis Vampir (Desmodus rotundus).

ORIGINEA PORECLEI ,,TEPES,,

Porecla este în legatură cu ideea că Vlad ar fi fost un despot însetat de sânge care a instituit pentru prima oară, ca măsură punitivă, trasul în țeapă. Aici trebuie facută o precizare. Vlad Tepeș a adoptat această metodă, extrem de răspândită în Evul Mediu occidental, de la vărul său bun Ștefan cel Mare, acesta din urmă fiind primul care a folosit acest teribil supliciu în țările române.
Oricum, despre Ștefan cel Mare există descrierea făcută de Ion Neculce, în lucrarea antologică intitulată "O samă de cuvinte" unde este descris ca fiind "un om nu mare de stat, aprig și la ospețe degrabă vărsătoriu de sânge fără de giudeț".
Ori această descriere spune multe despre caracterul domnitorului moldovean. La fel de eronate sunt și descrierile făcute de negustorii sași din Brașov, care afirmau cum că domnitorul Vlad lua masa înconjurat de țepe în care agonizau nefericiții căzuți pradă mâniei domnești.
Totul nu s-a dovedit a fi decât niște afirmații calomnioase, datorate faptului că după urcarea lui Tepeș pe tron, acesta a instaurat taxe vamale și de tranzit celor care treceau prin Țara Românească spre București, Bulgaria sau Istambul.

De asemenea si un portret cu tatal lui Vlad Tepes

VLAD DRACUL

Castelul Bran

Castelul Bran (în germană Törzburg, în maghiară Törcsvár) este un monument istoric şi arhitectonic, situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Braşov.

Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noimebrie 1377 în Zvolen confirmă saşilor din Scaunul Braşovului(totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala şi cu meşterii lor, o nouă cetate de piatră la Bran (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare). Cu această ocazie, regele promite braşovenilor că, dacă Ţara Românească va ajunge "în mâinile noastre", atunci vama va fi mutată de la Rucăr (Ruffa Arbor) la Bran. Referinţa din textul documentului din 1377 cu privire la o "nouă cetate de piatră", permite deducţia că fortificaţia de piatră, ce urma să fie edificată pe acest loc, a fost precedată de o întăritură de graniţă mai veche. Această cetate, probabil din lemn, va fi fost ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225. Ea este atribuită magistrului Theodorikus. În secolul al XIII-lea teritoriul cetăţii Bran a fost supus jurisdicţiei comitatului regal de Alba Iulia.

Lacul Balea

Lacul Bâlea este un lac glaciar (format în circ glaciar) situat la o altitudine de 2040 m, în Munții Făgăraș, Județul Sibiu. Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafața de 46508 m² și adâncimea de 11,35 m. În anul 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul lacului au fost declarate rezervație științifică.

Lacul Bâlea se află la circa 77 km de la orașele Sibiu, 68 km Făgăraș și 85 km de la Curtea de Argeș. În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascadă” din apropiereacascadei Bâlea. În Munții Făgăraș se mai află și lacurile Capra, Podragu mic, Podragu Mare, Avrig, Urlea, etc.

Prima Cabana la Lacul Bâlea a fost ridicată in anul 1904 de către Societatea Carpatină Transilvăneană (Siebenburgischer Karpaten Verein „S.K.V.”) și inaugurată la 29 august 1905^[1].
În anul 2006 a fost construit în apropierea lacului Bâlea primul hotel de gheață din Europa de Est în forma unui iglu de 16 locuri^[2].

Varful Moldoveanu

Vârful Moldoveanu este vârful muntos cel mai înalt din România, situat în Masivul Făgăraș, județul Argeș. Altitudinea sa este 2.544 metri. Din cauza vârfurilor muntoase înalte din jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, este vizibil doar de pe creasta Făgărașului sau din aer, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanțului făgărășan, care sunt vizibile și din Depresiunea Făgărașului.Mai jos se poate observa o poza cu varful muntos numit Varful Moldoveanu.

Transfagarasan

Drumul DN7C – Transfăgărășan începe în comuna Bascov, Județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km.

Varful Negoiu

Vârful Negoiu este un vârf montan situat în Masivul Făgăraș, pe granița dintre județele Sibiu și Argeș. Cu o altitudine de 2.535 metri, Negoiu este al doilea ca înălțime în România, fiind devansat doar de Vârful Moldoveanu, altitudine 2.544 de metri. Până în perioada interbelică era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând Masivul Tatra. Este cunoscut drept fiind polul instabilității atmosferice din România. Situare pe glob Latitudine nordică: 45º35´7¨N, Longitudine estică: 24º33´30¨E.Mai jos se poate observa o poza cu Varful Negoiu.                                                                                            

Sfinxul

Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit situat la 2.216 m altitudine.
„Sfinxul”, așa cum este numit, din cauza asemănării sale cu un cap uman (respectiv cu Sfinxul egiptean), s-a format prin eroziune eoliană (datorată vântului), de-a lungul unei perioade îndelungate de timp. Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și accesul relativ ușor în zonă, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă.
                                                                                                                                                                              În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Topleț, Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Bratocei, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon etc.Mai jos se poate observa o imagine cu Sfinxul din Bucegi.

    

M-tii Fagaras

Munții Făgărașului este un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali, și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, vârful Moldoveanu.

Geografia

Masivul Făgăraș, de la est la vest măsoară în linie dreaptă, aproximativ 70 de km iar de la nord la sud circa 45 km. Munții Făgărașului seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord și respectiv, sud. Culmile din partea nordică sunt cu mult mai scurte și mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi și domoale.
Munții Făgărașului sunt delimitați la vest de Valea Oltului, iar la est de râul Bârsa Groșetului și Râul Dâmbovița. La nord sunt delimitați, printr-un mare abrupt tectonic, de Depresiunea Făgărașului, cunoscută și sub denumirea de Țara Oltului. Înspre nord, pe o distanță de doar 8–10 km, diferența de nivel atinge peste 2.000 de metri. Spre sud, delimitarea este mult mai puțin accentuată, fiind făcută, după culmi lungi 30–40 km (Olanului, Robița, Scărișoara, Nisipuri, Zârna, etc.), de șirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu, Arefu și Jiblea.Mai jos se poate observa o poza cu M-tii Fagaras.

Muntii Bucegi-Babele

Babele sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (altitudine 2292 m), situat în masivul Bucegi din Carpații Meridionali. Cabana Babele situată sub vărf este punctul de plecare central în drumețiile din munții Bucegi.
"Babele" sunt martori de eroziune, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice) și se găsesc în imediata vecinătate a cabanei cu același nume.
Accesul poate să fie cu telecabina din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsă.Mai jos se poate observa o poza cu formatiunea stancoasa numita si Babele,respectiv Varful Babelor.

M-tii Bucegi

Masivul Bucegi, cu o suprafață de circa 300 km2, se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, desfășurandu-se între Valea Prahovei la est si culoarul Branului și Valea Ialomiței la vest; cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei și spre sud, până la contactul cu Subcarpații de curbură. Se întinde pe teritoriul județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov. Fiind de o mare complexitate structurală și morfologică, masivul apare ca o cetate naturală, cu incinta suspendată la 1600 – 2500 m, sprijinită de abrupturi puternice.Mai jos se poate observa si o poza cu M-tii Bucegi.